Fragment
CICATRICEA
Mamei mele, Claudia
Şi totuşi amintirea nu va apune odată cu soarele, acea ocheadă verde şi
îngheţată peste întinderea albastră a mării unde inimile frînte îşi
alină suferinţa. Un cer orb albea intelectul osului uman, jupuind emoţiile de
pe linia de fractură pentru a dezvălui jalea de dedesubt. Iar oglinda m-a
înfăţişat ca pe un fapt gol şi vulnerabil.
Mamei mele, Claudia
Şi totuşi amintirea nu va apune odată cu soarele, acea ocheadă verde şi
îngheţată peste întinderea albastră a mării unde inimile frînte îşi
alină suferinţa. Un cer orb albea intelectul osului uman, jupuind emoţiile de
pe linia de fractură pentru a dezvălui jalea de dedesubt. Iar oglinda m-a
înfăţişat ca pe un fapt gol şi vulnerabil.






